De ce este importantă educația timpurie?

"Primii 5 ani de viată reprezintă perioada cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din viața noastră. Nu există niciun alt moment care să aibă un impact semnificativ asupra abilităților intelectuale, dezvoltării limbajului, alfabetizării sau capacității emoționale și sociale. Dacă ajuți copiii să își dezvolte această bază solidă la timp, le schimbi viața."

Jane Krill Thompson, Specialist în Educație Timpurie.

Educația timpurie se ocupă de formarea copilului de la naștere până la intrarea în sistemul de învățământ obligatoriu 6 ani și ține cont de caracteristicile psihologice individuale, ale dezvoltării fiecărui copil. Educația timpurie are la bază idea că vârstele mici sunt baza dezvoltării personalității, de aceea este necesară antrenarea implicită a tuturor agenților care au influență asupra copilului — familia, instituțiile educaționale și comunitatea.

Particularitati de dezvoltare a copiilor de virsta timpurie:

Vârsta 1,5-2 ani: Merge înapoi. Încearcă, dar nu știe încă să arunce mingea. Merge de sine stătător. Urcă și coboară scările Trage din urma sa o jucărie în timp ce merge. Își spală și usucă mîinile. Așază cinci sau șase blocuri unul peste altul. Mîzgălește cu un creion și copiază o linie verticală trasată de adult. Gîndirea copilului este dominată de timpul prezent, de "aici si acum". Este curios și nerăbdător să afle cum funcționează fiecare lucru. Gradul de atenție variază permanent. Spiritul său de observație este foarte bine dezvoltat. Începe să sorteze obiectele după formă și culoare. Arată cu degetul imaginile cunoscute din carte, le denumește. "Citește" cărți păpușilor. Poate aduce singur cartea pe care vrea să i-o citească părintele. Spune cel puțin 20 de cuvinte. Combină 2 cuvinte (ex., mașina merge sau mult suc). Este prima vîrstă a întrebărilor: Ce este asta...? Sugestie! Vorbiți mult cu copilul, corect, rar și clar. Este mult mai important să recepționeze pronunția corectă a adultului decît să fie tachinat cu pronunția lui, care poate fi o problemă doar pe moment, după perfecționări funcționale corespunzătoare dispărînd de la sine.

Vîrsta 2-3 ani: Sare cu ambele picioare. Merge pe tricicletă. Se balansează cîte puțin pe un singur picior. Aruncă mingea cu amîndouă mîini. Mănîncă singur, se îmbracă cu foarte puțin ajutor, se încalță, dar nu poate încă să își lege șireturile. Așază opt cuburi unul peste altul. Poate înșira mărgele mari pe o ață. Răsfoiește cărți cu imagini, colorează suprafețe mari, chiar dacă depășește conturul. Întelege noțiunile de mare și mic. Poate învăța o poezie scurtă, formule de salut, poate imita parțial gesturile și conversațiile uzuale ale adulților. Limbajul este folosit de copil în 3 situații: pentru verbalizarea a ceea ce face, pentru comunicarea cu ceilalți, pentru a se juca cu cuvintele, îi place să le repete și să le modifice. După vîrsta de 2 ani, copilul traversează o perioadă de opoziționism și agresivitate, ca reacție la situațiile frustrante prin care trece. Este începutul formării propriei identități, iar în procesul de autocunoaștere și de cunoaștere a mediului, el se lovește de o serie de interdicții și restricții. Descoperă dorința de a face plăcere părinților și a le fi de folos. Crește dorința de afecțiune, căpătînd forme simbolice — copilul desfășoară acțiuni menite a atrage stima și admirația persoanelor străine. Începe să descopere umorul, să înțeleagă o glumiță și să asculte fascinat ghicitori.

Vîrsta 3-4 ani: Se spală singur pe dinți cu periuța. Își încalță papucii și șosetele. Urcă treptele alternînd picioarele. Merge pe bicicletă cu roți ajutătoare. Construiește un turn din 10 cuburi. Îi place să dezmembreze obiectele și să le asambleze. Copiază și desenează contururi simple. Desenul nu mai este o "mîzgăleală". Ține creionul cu degetele și nu cu pumnul. Învață să folosească foarfecele. Reproduce poezii din 2 strofe (8 versuri). Reproduce o melodie simplă. Recunoaște forma obiectelor prin pipăit. Pliază hîrtia în două, după demonstrație. Sugestie! În pofida faptului că memorarea poeziilor este considerată o particularitate a acestei vîrste, mulți copii refuză să repete și să rețină versuri. Acest comportament se poate datora tendințelor opozante ale copilului sau pur și simplu faptului că nu-i place poezia! Nu vă grăbiți să concluzionați că "are probleme cu memoria" sau "va avea o reușită școlară scăzuta" Răspunde la întrebări de genul Ce faci? Ce e asta? Unde?, dacă este vorba despre obiecte și evenimente familiare. Poate spune numele, vîrsta și sexul, precum și adresa la care locuiește. Dezvoltă simțul umorului. Arată afecțiune pentru familie, educatori și prieteni. Începe să fie gelos față de relația părinților. Înțelege unele abilități sociale cum ar fi împărțitul lucrurilor cu altcineva sau cum sa fie drăguț, dar copilul va învăța aceste lucruri numai dacă este fericit. Învață că celelalte persoane sînt reale și au sentimente; se poate întrista cînd cei din jur sînt triști. Daca este supărar, nu va fi capabil să împartă jucăriile sau lucrurile cu cineva.

Vîrsta 4-5 ani: Se balansează pe fiecare picior pentru 6 secunde. Poate merge de-a lungul unei linii subțiri. Merge pe vîrfuri, sare în față, pe loc și într-un picior. Arunca mingea peste cap. Taie în mod stîngaci cu foarfecele. Construiește trepte din 3-4 cuburi. Mănîncă cu furculița. Se îmbracă și se dezbracă singur. Compară 2 obiecte ca greutate (mai ușor-mai greu), ca înălțime (mai înalt-mai jos). Identifică pe o construcție 4 poziții spațiale (sus, jos, față, spate). Sortează obiectele după culoare. Înțelege mai bine conceptul de timp. Înțelege ordinea evenimentelor zilnice: trezire, îmbrăcare, micul dejun, spălatul pe dinți, grădinița .Are atenție involuntară stabilă în medie 30 min (cu mari variații individuale). Dovedește spirit de observație (ex., Rochița păpușii are o pată). Memoria Reproduce cu ușurință și plăcere poezii. Recunoaște elementele omise de pe 5-6 desene incomplete. Păstrează în memorie informația. Pliază hîrtia în diagonală, după demonstrație.Vorbirea este fluentă, cu cîteva substituții infantile.Utilizează propoziții lungi și complexe. Este caracteristică abundența întrebărilor. Recunoaște majoritatea literelor alfabetului. Unii pot citi cărți simple, scrise cu litere mari. Scrie unele litere ale alfabetului, își poate scrie numele. Povestește despre evenimente din trecut, prezent și viitor, avînd un bun simț temporal. Poate repeta o propoziție din 9 cuvinte. Înțelege cuvintele opuse simple: mare-mic, tare-moale, greu-ușor. Semnalele de întîrziere a dezvoltării apar atunci cînd vorbirea copilului nu este înțeleasă sau cînd copilul nu aude cuvintele rostite în șoaptă. Copilul este interesat de toate aspectele vieții. Este important a le pune la dispoziție teme de discuție cît mai diverse.

Vîrsta 5-6 ani: Explică utilitatea a 4-5 obiecte (cană, furculiță, umbrelă, masă, ghete). Explică o relație necesară foarte complexă (ex., De ce avem nevoie de cărți?). Grupează imagini în raport cu 4-5 noțiuni generale (fructe, legume, păsări, flori, mobilă, îmbrăcăminte). Definește 3 obiecte sau ființe. Unii copiii pot număra pînă la 100. Descrie serii de operații (ex., prepararea salatei). Desenează un pătrat și un triunghi după model. Redă în desen profilul uman cu picioare, nas, ochi, gură, brațe, trunchi. Redă în desen direcția liniilor (vertical, orizontal) și, relativ adecvat, legăturile dintre părțile obiectului desenat. Poate pronunța corect toate sunetele limbii materne. Poate citi bine. Poate scrie. Cunoaște și definește 1-2 anotimpuri. Își împarte lucrurile și se comportă plăcut cu cei din jur. Preferă să se joace cu cineva, decît singur. Conștientizează condiția de băiat sau fată; de aceea, adesea, copiii se joacă diferențiat. Este calm și prietenos; se joacă și cu fetițe, și cu băieței, deși preferă reprezentanții aceluiași sex. Este mult mai independent și își controlează mult mai bine comportamentul. Începe să înțeleagă ce înseamnă a respecta regulile unui joc și a fi corect. Pune întrebări complicate și vrea să fie luat în serios.