Muzeu national de arta 0

General

Muzeul Naţional de Artă din Moldova, amplasat în cent­rul oraşului Chişinău, este singura instituţie de acest profil din Republica Moldova. Muzeul are în gestiune trei edificii reprezentative, monumente de arhitectură de la cumpăna sec. XIX- XX.

Casa Vladimir Herţa, construită în 1906, reprezintă o mostră de barocco vienez, cu numeroase ornamente modelate pe fa­ţada principală. Este unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din Chişinău, avînd un farmec deosebit, graţie decoraţiei somptuoase. Un bogat veşmînt decorativ în relief este plasat în partea superioară a faţadei principale, încununate cu cupole de diverse forme. Printre autorii proiectului imobilului se remarcă arhitectul austriac Heinrich Lonski, care a mai realizat în Chişinău şi clădirea Adunării Nobilimii. Casa Kligman, cel de-al doilea edificiu, construit în anul 1897, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi se caracterizează prin stilul neoclasicist în care predomină linia şi rigoarea. Se crede că arhitectul proiectului acestui edificiu a fost Mihail Cecheruli-Cuş. Din anul 1989, întreaga activitate expoziţională şi administrativă a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei se desfăşoară în sediul Natalia Dadiani. Construit în 1900-1901, după un proiect al arhitectului Alexandru Bernardazzi şi specific stilului neoclasicist cu elemente gotice, acest edificiu rămîne un model al arhitecturii civile de la sfîrşitul sec. XIX- începutul sec. XX.

Clădirea, construită la iniţiativa principesei Natalia Dadiani şi finanţată de aceasta, a găzduit un gimnaziu de fete, care a purtat numele principesei pînă în 1940. Din 1941 pînă-n 1944 gimnaziul poartă numele Reginei Maria. Între anii 1945 şi1970 clădirea serveşte drept sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, iar din 1970 şi pînă în 1988 aici îşi desfăşoară activitatea Muzeul de Istorie a PCUS al RSSM. În anii '60 ai secolului trecut a fost construită şi o anexă a clădirii, care în prezent serveşte drept bloc administrativ pentru MNAM.

În anul 1939, remarcabilul sculptor Alexandru Plămădeală selectează în jur de 160 de lucrări ale artiştilor plastici basarabeni şi români (în mare parte participanţi la Salonul X al Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia), pentru constituirea primei Pinacoteci a oraşului Chişinău, custode-şef al căreia a fost numit Auguste Baillayre. Inaugurarea Pinacotecii Municipiului Chişinău, în 26 noiembrie 1939, însemna, de fapt, deschiderea primului muzeu de artă, al cărui succesor a devenit Muzeul Naţional de Artă al Moldovei. Chiar în primele zile de război lucrările Pinacotecii împreună cu altele, donate de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, au fost încărcate în două vagoane şi expediate spre Harkov. Din păcate, soarta acestor colecţii rămîne pînă astăzi necunoscută. Spre finele lui 1944, în baza unor transferuri de fonduri de la Galeria Tretiakov şi de la Ermitaj, muzeul îşi reia activi­tatea cu inaugurarea expoziţiei per­manente, care includea opere ale maeşt­rilor vest-europeni, ruşi şi sovietici. De-a lungul timpului colecţia muzeului s-a com­pletat cu icoane vechi, cu lucrări ale pictorilor basarabeni şi ale maeştrilor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. O atenţie deosebită s-a acordat achi­ziţiilor de lucrări de la colecţionari parti­culari din Moscova şi Sankt-Petersburg. În 1975 au fost achiziţionate opere ale pictorilor Orest Kiprenski (Fata cu fructe), Vladimir Makovski (La cârciumă), stampe de grafică de Albreсht Durer, William Hogarth, Katty Kolvitz, Piotr Utkin, Vasili Serov, Filip Maliavin şi mul­te altele.

Cîteva colecţii particulare au fost oferite muzeului în dar. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Pavel Şillingovski, Chişinăului i-a fost donată atît o colecţie impunătoare de lucrări de grafică ale maeştrilor europeni şi ruşi din sec. XVII—XIX, cît şi lucrări semnate de posesorul acesteia.

În 1962 muzeul a primit în dar colecţia fostului profesor de la Şcoala de Belle Arte din Chişinău, pictorul Auguste Baillayre. Pe lîngă calitatea de fondator al colecţiei MNAM, A. Baillayre a oferit o donaţie substanţială constituită din 340 de lucrări ale unor artişti de notorietate naţională şi universală.

Alte do­naţii au fost făcute de Svetlana Croitor-Phakadze (Moscova, 1967) , Vera Blinova (Bucureşti, 1979), Vasili Blinov (1979), Andrei Ostap (1995), Aurelia Roman (2006).

Actualmente, patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei numără peste 39 000 de opere şi reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI.