Screeningul mamar salvează vieți!

Anual, peste 1000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în Moldova. Această afecțiune oncologică are, însă, cele mai înalte șanse de vindecare dacă este depistată la timp și tratamentul se inițiază imediat.

Metodele de screening (diagnostic timpuriu) au devenit tot mai performante și accesibile populației. Dr. Dragomir Tîmbur, chirurg-mamolog Medpark, vine cu informații bazate pe ghidurile internaționale în acest sens.

Ce metode de screening mamar se folosesc în prezent?

Cea mai simplă și rapidă investigație, care poate detecta semnele primare ale cancerului de sân este mamografia. Aceasta este o tehnică imagistică de investigație care se folosește frecvent pentru a depista tumorile sânilor și alte modificări ale acestora. Mamografia se efectuează cu ajutorul unui aparat special numit mamograf și permite vizualizarea amănunțită a țesutului glandelor mamare datorită razelor X pe care le utilizează. Doza de iradiere este foarte mică și nu are impact negativ, chiar dacă examinarea se repetă în fiecare an sau o dată la doi ani.

Până la vârsta de 45-50 de ani se recomandă efectuarea ecografiei mamare, deoarece la această vârstă, sânii sunt de o densitate mai mare de obicei și ecografia ne permite o vizualizare mai detaliată a structurilor țesutului glandular mamar comparativ cu mamografia. Însă, conform majorității ghidurilor internaționale de specialitate, de exemplu Societatea Americana de Cancer, Societatea Europeană de Oncologie Medicală, screeningul mamar prin mamografie începe la vârsta de 45-50 de ani și se efectuează o data la 1-2 ani.

Când ar trebui să fac screeningul mamar?

Evaluarea de screening mamar este recomandată anual femeilor de la vârsta de 45-50 de ani. Desigur, se poate realiza și la o vârstă mai mică, din doi în doi ani, dacă sunt suspecții în urma consultației sau dacă există cazuri de cancer de sân în familie sau alți factori de risc, precum mutație cunoscută a genelor BRCA1 și BRCA2, radioterapie la nivel de torace în anamneză, structură densă a sânilor, carcinom lobular în situ depistat în anamneză, tratamente de substituție hormonală administrate timp îndelungat, sarcini tardive după 30 de ani, lipsa perioadelor de alăptare pe parcursul vieții, absența nașterilor la termen.

La fel, este necesară adresarea la medic indiferent de vârstă, dacă apar acuze precum:

• umflarea parțială sau a întregului sân, modificarea simetriei formei și conturului sânului;
• inversarea mamelonului (retragerea în interior, cu dispariția acestuia);
• înroșirea, pigmentarea, încrețirea, îngroșarea sau exfolierea pielii de pe sân;
• apariția unui nodul sau o îngroșare a unei porțiuni de sân (rareori mai mulți), care se simte la palpare diferit de țesutul înconjurător: de formă ovoidă, cu margini neregulate și de cele mai deseori este moale și nedureros;
• durere la nivelul sânilor sau mameloanelor, uneori cu disconfort în fosa axilară (sub braț);
• scurgeri mamelonare, în special dintr-un singur duct mamar și cu caracter sanguinolent;
• noduli palpabili în zona axilară: pot fi moi și nedureroși sau mai duri și dureroși.

De ce este important istoricul medical al familiei?

Studiile au demonstrat că aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Astfel, dacă o rudă de gradul I sau II a suferit de cancer mamar, crește predispoziția spre această afecțiune. Spre exemplu, dacă mama sau bunica au fost diagnosticate la vârsta de 50 de ani, atunci se recomandă efectuarea screeningului începând cu 10 ani mai devreme, adică de la 40 de ani.

Persoanele cu implant mamar pot face mamografie?

Da, desigur. Femeile cu implant mamar pot să urmeze același program de monitorizare a sânilor ca și doamnele cu sâni naturali și pot recurge, la fel, la mamografie. Însă, standardul de aur pentru evaluarea acestor paciente cu implant mamar se consideră a fi ultrasonografia glandelor mamare și/sau rezonanța magnetică nucleară cu contrast.

Cum mă pregătesc pentru mamografie?

Mamografia nu necesită pregătire specială, însă este important să țineți cont de următoarele sugestii:

• Dacă pacienta nu a intrat în faza de menopauză, este recomandat să programeze mamografia după menstruație, deoarece atunci sânii sunt mai puțin sensibili.
• În caz că ați mai făcut în trecut examinări ale sânului (mamografii, ecografii) – rezultatele trebuie aduse la programare, astfel medicul mamolog le poate compara cu noile imagini.
• Nu folosiți deodorant, loțiuni, creme de corp sau parfum la nivelul sânilor înainte de mamografie. Particulele metalice din pulberi și deodorante ar putea fi vizibile pe mamografie și ar putea duce în eroare medicul la interpretarea rezultatelor.

Rezultatul este eliberat în maxim 24h și conține filmul radiologic și interpretarea investigației.

Investigații complementare mamografiei

Rezultatul imagistic de la mamografie va fi analizat amănunțit pentru a observa orice fel de abatere. Femeile ale căror mamografii arată creșteri sau mase neobișnuite vor avea nevoie de niște investigații care sunt complementare mamografiei. Investigații complementare includ: examinarea sânilor, o ecografie mamară, o scanare RMN, teste de sânge, o biopsie a țesutului mamar.

Cum se confirmă prezența cancerului mamar?

Standardul de aur pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de cancer mamar îl reprezintă biopsia. Dacă aspectul ecografic al unui nodul mamar sugerează prezența cancerului, atunci se va recomanda efectuarea unei biopsii din nodul. Aceasta presupune prelevarea unor celule sau porțiuni de țesut din formațiunile suspecte ale sânilor, cu trimiterea ulterioară la laborator pentru examinarea celulelor. La Medpark efectuăm atât biopsia cu ac fin, cât și cu ac gros, care ne permit să apreciem dacă celulele sunt maligna sau benigne și ce caracteristici are formațiunea tumorală depistată.

Dacă se stabilește diagnosticul oncologic, care sunt următorii pași, ce trebuie să facă pacientul?

După stabilirea diagnosticului oncologic se va întocmi un plan de investigații suplimentare care vor trebui efectuate de către pacient. Scopul acestora este să aflăm cât mai mult despre gradul de extindere a afecțiunii oncologice în organism. Ulterior, în baza rezultatului investigațiilor, și în urma consultărilor multidisciplinare, se adoptă deciziile terapeutice optime. Pacientul este informat referitor la toate opțiunile pe care le are, plusurile și minusurile fiecăreia, după care se ia hotărârea în comun cu echipa oncologică.