Ictusul ischemic carotidian: cauze, simptome, profilaxie primară și secundară

Ce este ictusul ischemic?

Ictusul ischemic este o varietate a accidentului vascular cerebral, care se dezvoltă prin blocarea unui vas sangvin arterial al creierului de către un tromb sau fragment de placă aterosclerotică. În rezultat, sectorul de creier (țesut cerebral), alimentat de către acest vas, moare și nu mai poate fi recuperat. Dacă funcția segmentului de țesut cerebral afectat poate fi preluată sau compensată de către alte sectoare ale creierului, simptomele accidentului vascular cerebral dispar în câteva minute sau ore. În acest caz pacientul a suferit un Atac Ischemic Tranzitor. Dacă funcțiile sectorului afectat nu pot fi compensate, simptomele persistă mai mult de 24 h și devin permanente – pacientul a suferit un Ictus Ischemic. În ambele situații porțiunea de țesut cerebral care nu mai este alimentată cu sânge este compromisă și devine afuncțională definitiv.

Cauzele ictusului ischemic

Ictusul ischemic se dezvoltă prin blocarea unui vas sangvin arterial al creierului de către un tromb sau fragment de placă aterosclerotică. Cauzele de apariție a acestora sunt: contracțiile aritmice ale cordului, patologia valvelor cardiace sau plăcile aterosclerotice din arterele magistrale ce conduc sângele către creier. Creierul uman este alcătuit din 2 emisfere, fiecare fiind alimentată de către o arteră carotidă (principalul vas) și o arteră vertebrală, ambele localizate în regiunea gâtului. Cel mai frecvent este afectată artera carotidă și bifurcația ei. Atunci când în peretele arterei carotide se dezvoltă placa aterosclerotică, pe suprafața ei apar ulcerații care pot forma trombi. În alte cazuri, placa aterosclerotică carotidiană devine moale și fărâmicioasă cu posibilitate de dezintegrare spontană. Trombii de pe suprafața placii sau fragmente din ea se pot desprinde și pot migra în creier, cu blocarea circulației arteriale spre un segment mai mare sau mai mic al țesutului cerebral. În acest caz porțiunea de creier afectată nu mai primește sânge îmbogățit cu oxigen și nutrienți și este pierdută irecuperabil.

Cine poate fi afectat de ictus ischemic carotidian?

Ateroscleroza carotidiană (și riscul de ictus ischemic) se dezvoltă începând cu decada a 5-a a vieții, predominant la barbati, dar este frecventă și la femeile cu factori de risc.

Care sunt factorii de risc ai ictusului ischemic carotidian?

• Fumatul
• Hipertensiunea arterială
• Diabetul zaharat
• Dislipidemiile (nivelul de colesterol crescut)
• Hiperhomocisteinemia
• Stresul
• Simptomele ictusului ischemic

• stări de amorțeală a mâinii și/sau piciorului de pe o parte a corpului
• paralizie a unei părți a feței
• tulburări ale vorbirii și/sau exprimării corecte
• tulburări ale vederii (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte sau senzația de explozie de lumină în ochi)
• tulburări de mers
• amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării
• confuzie, slăbiciune, dureri de cap

Aceste simptome se pot manifesta izolat sau împreună, iar apariția lor trebuie să alerteze persoanele din anturaj. În unele cazuri simptomele dispar peste câteva minute sau ore și pacientul se recuperează complet. Alteori simptomele durează mai mult de 24 h și pot persista permanent. În orice situație este recomandată adresarea la medic cât mai rapid posibil.

Prevenirea ictusului ischemic

Ictusul ischemic este o patologie cu grad înalt de invalidizare. Doar 20% din pacienții care au suportat un ictus se vor recupera complet. Alți 20% vor rămâne cu sechele și vor necesita asistență periodică din partea celor din jur, iar 20% vor fi invalidizați irecuperabil și vor necesita asistenta calificată pe parcursul întregii vieți. Dacă nu se înlătură cauza care a provocat ictusul – stenoza arterei carotide, riscul de a dezvolta un nou ictus rămâne înalt. Circa 30 % din pacienții care au suportat un episod de ictus vor dezvolta un al doilea episod pe parcursul primului an. Din acest motiv este necesară depistarea stenozelor de artere carotide din timp, înainte ca pacientul să dezvolte ictusul cu schimbări cerebrale ireversibile.

Depistarea precoce a stenozei arterelor carotide

Pacienții cu factori de risc (fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol crescut), indiferent de sex, după vârsta de 50 de ani, trebuie să fie investigați prin Dopplerografia (Duplex) arterelor brahiocefalice o dată la 12 luni (arterele carotide, vertebrale, subclaviculare). Această investigație este neinvazivă, nedureroasă, fiind, în esență, o procedură de ultrasonografie a vaselor sangvine.

În caz de depistare a stenozelor (îngustărilor) mai mari de 50 % pe traiectul arterelor brahiocefalice, indiferent de localizare, pacientul trebuie să consulte chirurgul vascular pentru aprecierea tacticii de tratament. Daca se stabilește ca pacientul necesită tratament invaziv, decizia finală despre tipul intervenției va fi luată după efectuarea unei angiografii prin Tomografie Computerizată.

Ateroscleroza este o patologie care afectează toate vasele arteriale ale organismului. De aceea, pacienții care suferă de alte afecțiuni ale sistemului cardiovascular au o probabilitate înaltă de dezvoltare și a stenozelor de arterele carotide. Drept urmare, pacienții cu angină pectorală sau care au suportat infarct miocardic, cât și pacienții cu dureri în membrele inferioare (picioare), care apar în timpul mersului sau în repaos, la fel necesită Dopplerografia (Duplex) de control a arterelor brahiocefalice. Aceasta conduita are un nivel înalt de eficiența în depistarea precoce a stenozelor carotidiene și prevenirea ictusului.

Tratamentul stenozelor carotidiene

Conduita în cazul depistării stenozelor carotidiene depinde de gradul de stenozare a arterei, caracteristica plăcii aterosclerotice după datele Dopplerografiei vaselor și angiografiei prin tomografie computerizată și simptomele clinice ale pacientului. În caz de depistare a stenozelor (îngustărilor) mai mari de 55% la pacienții care au simptome sau în cazul stenozelor mai mari de 70% la pacienții fără simptome clinice, este necesar tratamentul invaziv. Acesta poate fi de 2 tipuri :

Tratament chirurgical – Endarterectomia din artera carotidă. Este intervenția cu cel mai înalt grad de eficiență la distanță, deoarece artera carotidă este deschisă chirurgical și placa aterosclerotică ce prezintă pericol este înlaturată complet. Astfel dispare riscul ictusului ischemic pe viitor.

Tratament endovascular – Angioplastia și Stentarea arterei carotide. Este metoda de alternativă, care se practică în cazul pacienților cu factori de risc pentru tratamentul chirurgical sau care refuză intervenția deschisă. În aceste cazuri placa aterosclerotică rămâne în arteră, nu este înlăturată, dar este dilatată și menținută în această formă cu ajutorul unui dispozitiv special – stentul. La distanță este posibilă revenirea placii în interiorul stentului cu necesitatea realizarii unor noi intervenții.

De ce să alegi echipa chirurgicală Medpark pentru a preveni ictusul ischemic carotidian?

• Tratament modern individualizat
• Echipa de chirurgi vasculari ai Medpark analizează fiecare caz în parte, ținând cont de datele clinice, gradul stenozei carotidiene, caracteristicile plăcii aterosclerotice conform investigațiilor instrumentale ți simptomatologiei neurologice. În funcție de acești factori se alege metoda optimală de tratament pentru pacient, care asigură rezultatul maximal.
• Experiență
• Chirurgii vasculari Medpark posedă o experiență de peste 15 ani în domeniu, realizând ambele tipuri de intervenții – chirurgicală deschisă și endovasculară, în funcție de necesitate și situația clinică concretă. Se aplică cele mai noi tehnologii chirurgicale și endovasculare, conform ghidurilor și normelor internaționale de specialitate. Astfel, se reduc la maxim riscurile și se asigură un tratament de înaltă eficiență. De asemenea, pacienții se află la evidența postoperatorie, beneficiind în orice moment de o atenție focusată pe fiecare caz în parte.
• Reducerea la minim a riscurilor operatorii
• Centrul Chirurgie Medpark este dotat cu toate echipamentele necesare și se conduce după un complex de protocoale, care permit reducerea la minim a oricărui risc de infecție în timpul și după intervenția chirurgicală.
• Sălile chirurgicale sunt dotate cu un flux continuu de aer sterilizat cu presiune pozitivă, astfel încât aerul din jurul pacientului să nu ajungă în câmpul operator.
• Totodată, salile chirurgicale sunt integrate cu sălile de terapie intensivă și reanimare într-un circuit inchis, fapt care minimizează contactul pacientului cu mediul spitalului pe perioada intervenției și restabilirii postoperatorii.