"Căsătorită cu tata" sau fiica nu este o concurentă în Moldova

Expertul nostru — psihologul Irina Dvornina, a atins un subiect sensibil, dar foarte important — concurența dintre mamă și fiică în lupta după atenția tatălui. Citiți articolul și aflați ce stă în spatele acestui fenomen și cum e corect să se comporte ambii părinți – pentru a nu dăuna relațiilor din familie și copilului.

Istoriile despre fetele tatei și concurența cu mama, dragostea fără de limite a fiicei față de tată și dorința de a se mărita cu el au fost temele nu unui singur articol, film și chiar opere ale clasicilor. Cu toate acestea, e greu să nu zâmbești la văzul unei fetițe mici care insistent întoarce fața mamei de la tata, nu vrea să meargă la plimbare cu mama, ci doar cu tata, cere să o hrănească, scalde și să o ia de la grădiniță doar tata. Și în asemenea situație e dificil să determini ce e mai mult — dragoste față de tata sau dorința de a se simți o mică femeie, și nu copia mamei.

Prima manifestare a respectivei concurențe cu mama pentru atenția tatei începe cam la trei ani. Această etapă de dezvoltare psihologică a copilului are o sarcină importantă — de a te conștientiza pe tine însuți, ca fetiță, viitoare femeie și de a începe separarea de mama.

Încercarea de a ocupa locul mamei, de fapt reprezintă o identificare completă cu ea. Mama și fiica, până în acest moment sunt un tot întreg, fetiței îi este destul de greu să scape de influența imaginii materne, să găsească acel "Eu" feminin personal și apoi să trăiască propria viață. Băiatului îi este mult mai ușor să se separe de mama — el înțelege repede că este altfel. Iar fetița vede că ea și mama sunt la fel. Astfel, pentru ca această legătură să piardă din rezistență, ea va trebuie să efectueze o muncă grea, separându-se de mama.

În acest fel, concurența cu mama pentru atenția tatei, concomitent, reprezintă și o conștientizare a ei însăși ca femeie, și stabilirea limitelor personale, și primele semne ale separării de mama, adică un început de drum lung de formare a personalității. Doar dacă fetița nu va fi capabilă să se separe de mama, ea nu va fi deveni o personalitate.

De multe ori mamele, la rândul lor, încep inconștient să concureze cu fiica. Mamele, într-un fel sau altul, încearcă să demonstreze fiicei lor micuțe că ele sunt mai bune. Dar, în acest fel, ele din contra — lasă fiicei impresia că, în principiu, în alte circumstanțe, ar putea să se mărite cu tata. Dacă mama din punct de vedere emoțional nu este pregătită pentru concurență, îi este dificil să suporte separarea. Mama ar trebui să accepte faptul că fiica sa mică este o viitoare femeie, și nu concurenta ei. Pentru mama este important să-și demonstreze puterea și toleranța, dar să o facă lejer, având grijă de sentimentele fiicei, susținând-o și acceptând-o. Mama trebuie să o facă pe fiică să înțeleagă că femeia principală în familie este ea, iar când fetița își va crea propria familie – ea va fi principala femeie acolo.

Pentru o dezvoltare psihologică sănătoasă a fetiței, este foarte important ca în competiția pentru atenția tatei să câștige mama. În timp ce mama trebuie să o facă pe fiică să înțeleagă că tata este doar soțul ei, cât de frumoasă nu ar fi fiica: ”Ești superbă, dar acest loc este al meu. Toți băiețeii îți pot aparține, dar tata - nu”, tatăl trebuie să-i transmită mesajul: ”Eu te iubesc, ești foarte importantă pentru mine, dar în calitate de fiică. Pe când pe mama o iubesc ca pe soția mea și tu nu poți ocupa locul ei.” Va fi util să explicați fiicei că tata, din toate fetițele care sunt pe lume, o iubește anume pe ea, iar pe mama o iubește din toate femeile. Asemenea comportament din partea părinților este necesar pentru ca fiica, conștientizând că este fiica tatălui său și nu mai mult, să fie capabilă să iasă în lume în căutarea unui alt bărbat.

Mama și tata au semnificații diferite în viața omului. Pentru ca să se producă separarea, fetița are nevoie de susținerea tatei. Figura paternă este ceva absolut special: tata este prima dragoste.

Dacă tata participă în viața fiicei, o susține, o acceptă, se mândrește cu ea, atunci fetița învață să primească dragostea bărbatului, să aibă încredere în el. Percepe că fiind alături de bărbat – este în siguranță. În continuare ea va diferenția clar, cu ce fel de bărbat trebuie să construiască o relație, iar cu care nu.

Dacă tata își alintă fiica și îi permite absolut tot, atunci mesajul pentru fetiță va fi următorul: toți trebuie să fie la picioarele mele, eu sunt specială. Din păcate, aceste fete pot învăța să-și modereze ambițiile și să aibă cerințe rezonabile – doar trecând printr-o dezamăgire sau pierdere. Țineți minte că ajutând fetița să stabilească limite – trebuie, de asemenea, să-i amintiți că limite are nu doar ea, ci toată lumea.

Un alt detaliu important este atitudinea tatălui față de mama, care este transmis fiicei. Dacă tata își răsfață fiica, dar nu-și respectă soția (mama fiicei), este rece cu ea, atunci la fiică apare un conflict interior, precum și probleme cu acceptarea părții sale feminine.

Pentru fetiță, este extrem de important să primească o idee clară despre grija bărbătească, despre cum să construiască o relație cu bărbatul și despre faptul că prezența lui în viața femeii reprezintă o parte naturală a unei vieți armonioase.

Nimeni nu o va înlocui fiicei pe mama și nu o va salva din acele situații în care ajutor îi poate oferi doar mama, deoarece tata, totuși, este altul. Dar tatăl întotdeauna trebuie să țină minte că fiica are nevoie de participarea lui în viața ei nu mai puțin decât a mamei. Dacă însă mama își educă singură fiica, atunci sarcina ei este să caute acea figură masculină care va avea impact pozitiv asupra educației și dezvoltării personalității fetiței.

Irina Dvornina

Licențiată în știițe sociale, cu specializarea în domeniul psihologiei. Efectuează studii la cea de-a doua etapă a psihodramei în cadrul IGPM. Activează în următoarele direcții - sarcină, copii, casă și familie.