Destul de des, dacă nu chiar zi de zi avem o mulțime de motive să ne neliniștim. Însă dacă la unii este vorba despre simple emoții apărute înaintea unui eveniment important, la alții sunt sentimente extrem de intense și persistente, care nu au un fond real și afectează calitatea vieții. Așadar, în cel de-al doilea caz este vorba despre axietate. Ce este anxietatea, care sunt simptomele și cauzele acesteia, dar și cum îi putem face față, povestește psihologul Cezara Dileveschi.
Din start aș vrea să fac deosebirea dintre frică și anxietate. Emoția de frică o avem cu toții și ea ne ajută să supraviețuim ca specie. Când ne confruntăm cu un pericol eminent, de exemplu întâlnim un urs în pădure, atunci frica ne ajută sa supraviețuim. Anxietatea, de regulă, reprezintă un pericol imaginar.
Simptome și cauze
Persoana anticipează prin trăirile negative și distorsionează situația neavând dovezi empirice. Persoanele cu anxietate prezintă zilnic îngrijorări permanente, necontrolabile și deranjante. Manifestă o serie de simptome fizice cum ar fi: stări de neliniște, stare de alertă, dificultăți de respirație, palpitații, dureri și tensiune musculară, transpirație și insomnie.
Există mai mulți factori care cauzează anxietatea: factorul genetic (30-50%), experiențe din copilăria timpurie (pierderea unui părinte, nevoia de a proteja /consola un părinte, separarea/divorțul părinților, protecția exagerată sau idei preluate de la părinți că lumea e un loc periculos). Mămici, mare atenție la frazele: "Ai grijă să nu cazi, nu se poate că te vei răni, nu fă acest lucru pentru că e periculos, te vor fura țiganii, uite lupul, uite nenea rău, te las drept aici la tobogan etc." Mintea copilului învață că e bine să fii vigilent, lumea nu e sigură, în orice moment ”mama mă poate părăsi (deoarece copilul gândește exact cum vede si aude) sau vor veni țiganii, lupii etc". E un predictor sigur pentru anxietate. Alte cauze ar fi: evenimentele stresante din viață, așteptări nerealiste legate de alții și de propria persoană, conflicte în relații, consum de alcool sau cofeină în exces — toți acești factori contribuie la dezvoltarea anxietății.
Cum și ce gândește o persoană anxioasă?
Mintea anxioasă gândește într-un anumit fel. Gândește în termeni iraționali, fără dovezi, făcând scenarii și anticipări negative la tot ce îl așteaptă. Un fel de "predictori ai viitorului sumbru " și, sigur, toate în tonuri catastrofice, maximizate și disfuncționale. Gândesc irațional, ceea ce le sporește anxietatea și mai mult. De exemplu: "Oamenii își dau seama ca sunt anxios. Mă vor desconsidera. Eu sunt singurul cu această problemă. Îmi este îngrozitor că mi se întâmplă mie. Îmi este frică sa nu înnebunesc. Nu-mi va trece niciodată etc."
Mulți pacienți anxioși sunt invadați de un șir întreg de îngrijorări, a căror formulare începe cu "DAR DACĂ". De exemplu: "dar dacă îmi pierd controlul? Înnebunesc? Mă fac de rușine?”. Ei se îngrijorează din cauza propriei îngrijorări. De exemplu: "Trebuie să scap imediat de această anxietate. Nu voi reuși. Nu pot să îmi controlez această îngrijorare și voi înnebuni. Nu trebuie sa mă îngrijorez niciodată." Persoanele ce suferă de îngrijorare cronică (li se mai spune inimoși, care au emoții pentru toți și pentru toate), au deseori sentimente contradictorii despre îngrijorare. Pe de-o parte ei cred că îngrijorarea îi pregătește și îi protejează, dar pe de altă parte, cred că se vor îmbolnăvi din cauza îngrijorării excesive pe care nu o pot controla. Aceste persoane sunt foarte intolerante la incertitudine, crezând ca dacă nu sunt sigure de un anumit lucru, situația respectiva va avea urmări proaste. Persoanele anxioase prezic lucruri cumplite, se așteaptă să nu facă față stresului și vor ca tot să fie previzibil într-o lume imprevizibilă. Este destul de complicat să trăiești în viitor, permanent anticipând că ți se va întâmpla ceva. Când întreb în cabinet persoanele: " Zi-mi, te rog, câte din anticipările și predicțiile tale negative s-au adeverit? ". De fiecare dată primesc răspuns: 1-2% din 100%, dar câtă îngrijorare până atunci și neliniște!
Vestea bună e că de la anxietate nu a murit și nu a înnebunit nimeni. E o chestie destul de neplăcută, deoarece de cele mai multe ori ea rămâne cu noi, uneori doarme, alteori în contexte mai grele, bubuie. Tot ce putem face e să o acceptăm, să învățăm a trăi cu ea și să dezvoltam abilități de depășire. De exemplu: să ne învățăm să reducem activarea fiziologică, să confruntăm temerile, să gândim rațional, să ne bazăm pe dovezi clare și nu pe judecată emoțională, să devenim persoane care rezolvă probleme și nu le face pe loc drept.
Ce putem face cu anxietatea?
Psihologii recomandă să vă relaxați mintea și corpul. Să reținem că un gând e doar un gând - NU ESTE REALITATE! Întotdeauna întrebați-vă cât de raționale sunt îngrijorările dvs? Acceptați incertitudinea și limitele dvs. Până la urmă: Nu e mai cert nimic decât incertul.
Auto-ajutor:
- Exersați relaxarea musculară. Conștientizarea respirației;
- Învățați-vă să fiți în momentul prezent;
- Noi toți avem îngrijorări și acest lucru e normal, doar că faceți diferența dacă îngrijorarea dvs conduce la o acțiune productivă. Dacă nu, atunci e o irosire de energie.
- Întrebați-vă cât mai des dacă îngrijorările dvs sunt cu adevărat raționale sau e o prezicere de viitor. Gândiți-vă de câte ori ați făcut predicții incorecte în trecut, care nu s-au adeverit.
- Un gând este doar un gând și nu întotdeauna este o realitate.
- Nu puteți controla și nu puteți ști totul. Nu depinde de dvs. tot ce se întamplă. Cu cât acceptați mai deschis ceea ce nu puteți face, cu atât mai puternic vă veți simți în lumea reală.
- Înțelegeți că lucrurile nu sunt urgente. Nu e nevoie să știți totul chiar în momentul acesta. Nu se va întâmpla nimic dacă nu știți. Dar puteți să vă concentrați asupra momentului prezent și să vă bucurați de tot ce oferă acesta.
- Exersați pierderea controlului. În loc să încercați să eliminați ori să controlați îngrijorarea, expuneți-vă imploziei la gândurile negative. Lăsați armele jos în fața grijilor, repetați-le în gând până vă plictisiți de repetarea aceluiași gând negativ. Veți fi plictisit și mai puțin îngrijorat.
- Încercați sa înnebuniți. Nu puteți înnebuni din cauza îngrijorării. Dar învățați că renunțând la control, puteți sa vă învingeți teama legată de pierderea controlului.
- Repetați-vă cele mai mari temeri. Imaginați-vă cele mai rele urmări și derulați-le în mod conștient și repetat în imaginație. Cu timpul aceste imagini și gânduri devin plictisitoare. Gândiți-vă: oare plictiseala este "leacul"?
Cezara Dilevschi
Psiholog, psihoterapeut. Mașter în psihologie, doctorand anul 4. Specializarea in — tulburări mintale (depresie, anxietate, fobii specifice, atacuri de panica, stresul post trauma, tulburare obsesiv compulsiva, tulburări de personalitate, schozofreni. Relații de cuplu, psihodezvoltarea la copii, relația părinte-copil.
×
Hai să fim prieteni
Aflați tot ce e mai important și util pentru familie: urmăriți foto reportaje, citiți articole cu specialiști autoritari, interviuri și recomandări ale mamelor cu experiență, treceri în revistă ale celor mai bune locuri și celor mai semnificative evenimente.
Alăturați-vă!
Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text
.