Cum mama să-și păstreze rolul în familie în Moldova

Atunci când femeia devine mamă, pe lângă alte încercări, o mai așteaptă un pericol, care este adesea trecut cu vederea. Și anume — să se transforme în mamă nu doar pentru copil, ci și pentru soț, vecini, colegi. Dacă simțiți că duceți în spinare pe toate și pe toți, sfaturile psihologului Irina Dvornina vă vor fi de folos.

Noi jucăm simultan câteva roluri și statute sociale. Când acestea sunt în echilibru — conviețuiesc perfect. Nu se produc conflicte între rolul de muncitor, șef, soție, mamă, copil. Dar uneori, anumite evenimente, reguli sau obiceiuri de conduită ne împing spre o stare periculoasă de dezechilibru. De exemplu, atunci când se naște copilul, femeia atât de mult este atrasă de rolul de mamă, încât devine mamă și pentru soț, frați, vecini de scară, iar ulterior, după inerție și obișnuință, și pentru colegii de serviciu.

Evident, toți au nevoie de mamă — ea cel mai bine știe să consoleze, cel mai delicios gătește (dacă în genere mai pregătește bucate cineva din casă), știe să rezolve orice problemă. Atunci când nu-i oferă tatălui posibilitatea de a-și îndeplini rolul de părinte, mamele îl transformă în copilul mai mare, perturbând echilibrul rolurilor în familie. Rolul de femeie, femeia pleacă în umbră, ba chiar în genere dispare. Femeia, care se transformă în mama bărbatului său, îl privează de independență. Ea nu-i oferă posibilitatea de a fi bărbat adevărat, sugrumând astfel și feminitatea sa. Dar ce se întâmplă, odată sau mai târziu cu copilul? El se separă și părăsește casa. Și cine, în acest caz, preia rolul de soț și întreținător? Iarăși femeia – ea fiind capul familiei. Nu e perspectiva cea mai de invidiat, nu e așa? Deci, ce facem, pentru a evita asemenea situație?

1. Să rețineți că mama și tata sunt părinți cu drepturi egale.

"Nu-i menții corect capul!", "nu îmbraci corect scutecul", "Cum să-ți încredințez copilul?" — toate acestea, la drept vorbind, supără tata, și, bineînțeles, îi distruge orice dorință de a mai participa în viața copilului. De parcă mama, imediat cum s-a născut, schimba curajoasă scutecele copilului. O decizie greșită va fi să vă năpustiți asupra lui cu furie, să-i luați din brațe copilul și să începeți să faceți totul de sine stătător. Abțineți-vă! El e părinte, la fel ca dvs.

2. A nu confunda grija cu tutela.

"Cum se va îmbrăca singur!", "Dacă nu-l voi hrăni, va muri de foame!" — dacă aveți o asemenea părere nu despre copil, ci despre soț, e deja periculos. Numai dacă nu vorbim despre distribuirea rolurilor familiale, soțul vânează un mamut notoriu, iar soția îl prelucrează și îl gătește.

Atunci când dimineața pregătiți dejunul, pentru a oferi iubitului o porție de grijă și stare bună de spirit pentru toate ziua – da, în acest caz e vorbă de grijă. Dar dacă același lucru se efectuează cu gândul „am obosit deja de toate, dar acest nerod fără mine nici ceașca nu e în stare să o găsească" – în acest caz deja aveți rolul de mamă, care își impunea copilul în copilărie să facă ordine și care îl certa pentru nereușită. Cum vă simțiți la auzul acestor cuvinte? De fapt, încă niciun bărbat nu a murit de foame și nu a plecat la serviciu în pijama din motiv că "soția nu a reușit să monitorizeze situația".

3. Distribuiți sarcinile.

Nu e necesar să duceți povara de una singură! Cu toate acestea, toate încercările de a transmite împuternicirile la încă o persoană, vor fi percepute cu ostilitate. Ceva poate fi transmis în zona de responsabilități ale soțului, ceva a copilului, frecvent și bunicele cu drag oferă ajutor — luați acest factor în considerație! A face totul de una singură, în același timp plângându-vă că nimeni nu vă ajută, nu este o idee bună.

4. Oferiți-vă posibilitatea de a vă opri pentru a vă relaxa.

Podelele nespălate, articolul nefinisat și prânzul format din trei feluri de mâncare împotriva a jumătate de oră de relaxare pe canapea? Facem alegerea în folosul canapelei. Cele mai deștepte gânduri și cele mai bune idei apar anume noaptea sau în somn. Podeaua oricum va trebuie spălată mâine din nou, iar cina poate fi pregătită mai târziu. Sarcina – de a ieși un pic din rolul de mamă și soție, de a vă gândi la propria persoană, de a vă aminti de interesele și hobby-urile proprii. Chiar dacă nu are cine să vă ajute, discutați cu soțul (bunica, prietena cu care vă plimbați împreună cu copiii), măcar câteva ore pe săptămână să aveți posibilitatea să vi le oferiți propriei persoane. Cu siguranță este posibil.

Dacă deja v-ați pomenit în situația în care sunteți mama tuturor — e bine deja, dacă conștientizați aceasta. Bineînțeles, e mai dificil să reconstruiești o clădire, dar oricum e posibil. Metodele sună simplu și, probabil, vă sunt familiare. Iar dacă sunt eficiente – la ce bun să complicați lucrurile?

Admirați-l pe tata. Lăudați copilul. Copiii au nevoie de aprobare. Pe când tata – de admirație. Laudă — apreciere, iar admirație – de fapt, e același lucru. Comparați cum sună: "ești fain!" și „cât e de fain că faci acest lucru!".
Mulțumiți-i. Un copil mic are nevoie de indicații cum să procedeze și ce să facă, iar pe măsură ce crește, forma de comunicare cu el trebuie să se schimbe. Lăudați-l pentru reușite, dar și mulțumiți-i. În aces mod, în rolul de mamă îi veți arăta copilului că el și acțiunile pe care le face sunt importante. Iar tata precis nu e copil și nu îndeplinește indicații. Mai multă recunoștință — iată tot secretul.
Cereți sfatul bărbatului dvs. Dacă acțiunile dvs. influențează sau depind de acțiunile lui, sau dacă zonele de interacțiune se intersectează, este necesar să vă consultați. Nu cumva ați trecut ceva cu vederea?
Uitați de principiul "pentru a face ceva bine — fă singură". În locul copilului e normal să efectuați ceva, pentru că copilul multe nu poate și nu va învăța repede să le facă. Deși, e de dorit să oferiți ajutor copilului doar atunci când el solicită aceasta. Iar un bărbat de treizeci de ani, cu siguranță e capabil și îmbrăcămintea să o spele, și să prăjească ouă.

Aceasta nici într-un caz nu înseamnă că fiecare membru al familiei are grijă singur de sine și nu poate conta pe ajutorul altora. Este vorba doar despre faptul că nu e necesar să fiți responsabilă de toate, ci trebuie să rezervați timp și pentru propria persoană!

Irina Dvornina

Psiholog. Oferă consultații individuale și în grup. Lucrează cu copiii, adolescenții și părinții acestora. Specialist în temele ce se referă la relație și dificultățile corespunzătoare cu partenerul, familia, părinții. Abordează temele ce țin de pierderile perinatale, infertilității psihologice .