Tulburări acute ale tractului gastro-intestinal la copii în Moldova

Tulburările acute ale tractului gastro-intestinal se enumeră printre afecțiunile cele mai frecvent întâlnite la copii. Numărul acestora crescând considerabil mai ales în perioada estivală, când copiii mănâncă fructe și legume nespălate, intră în iazurile în care scăldatul este interzis din cauza apelor ce nu satisfac normele de igienă. Or, nu în zadar această afecțiune mai este numită "boala mâinilor murdare". Paradoxal e faptul că unii părinți încurajează asemenea activități.

De asemenea, temperaturile ridicate accelerează procesul de deteriorare a multor produse alimentare — produsele lactate, carnea, peștele, ouăle, cât și a produselor de cofetărie, a ciocolatelor păstrate necorespunzător indicațiilor. În unele magazine, se mai practică deconectarea frigiderelor pe timp de noapte, așa că te poți pricopsi cu produse alterate, deși termenul lor de valabilitate încă nu este expirat. Toți acești factori determină incidența crescută a infecțiilor intestinale acute la copii.

Tabloul clinic al tulburărilor gastro-intestinale:

copilul refuză mâncarea,
senzație de greață,
vomă,
diaree,
dureri abdominale,
buze uscate (dacă s-a început deshidratarea),
frecvent, aceste simptome sunt însoțite de febră de până la 39 ° C .

Copiii nu au energie, sunt capricioși, au tegumentele palide, mânuțele și piciorușele sunt reci.

Deși, în asemenea cazuri trebuie să consultăm medicul pediatru, până facem programarea, e necesar să cunoaștem câteva reguli elementare.

Cel mai periculos pentru un copil care are vomă și diaree, este pierderea de lichide și distrugerea echilibrului hidro-salin, atât de necesar pentru funcționarea normală a unui organism. Prin urmare, pentru a preveni deshidratarea este necesar să oferiți copilașului cât mai multe lichide.

Societatea Europeană de Gastroenterologie pediatrică recomandă, în calitate de prim-pas în tratamentul bolii diareice acute, următoarele acțiuni:

1. Administrarea soluțiilor de rehidratare orală, pentru o perioadă bine definită. În primele 4 ore cantitățile recomandate sunt de 50-100 ml/kg/corp, de exemplu, pentru un copil de 10 kilograme = 500-1000 ml de săruri de rehidratare în primele 4 ore. Administrarea trebuie facută lent, cu lingurița, aproximativ 5 ml la fiecare 1-2 minute, scăzând astfel semnificativ riscul vărsăturilor. După 4 ore, odată cu reluarea alimentării, copilul va primi 10ml/Kgcorp din soluția de rehidratare orală pentru fiecare scaun diareic eliminat (ex: 10 kg= 100 ml de săruri /scaun) și 2ml/Kg corp pentru fiecare vărsătură ( ex 10 kg= 20 ml de săruri/vărsătură).

Dacă nu aveți acces la farmacie, soluția poate fi preparată la domiciliu, în următorul mod:

La un litru de apă fiartă se dizolvă 1 linguriță de sare (fără vârf) și 4-6 lingurițe de zahăr. Soluția preparată poate fi păstrată nu mai mult de o zi.

2. Respectarea dietei — se limitează cantitatea de alimente consumate. Se permit: banane coapte, orez fiert, pireu de măr, pesmeți. După 2-3 se pot introduce: carnea dietică, cerealele, iaurtul.

3. Greșeala multor mămici în cazul diareii este apelarea la un spectru larg de medicamente, care adesea fac mai mult rău decât bine copilului. Trebuie să țineți cont de faptul că nici un alt tratament nu poate înlocui benificiile hidratării copilașului.

4. Antibioticele — este greșit să administrezi copilului pastiluțe de Cloramfenicol (Levomicetină), Nifuroxazidă (Enterofuril), Furazolidon imediat cum obeservați primele simptome ale diareii.

Dezavantaje:

Utilizarea antibioticelor pentru tratamentul diareii și a vărsăturilor, mai ales la copii, poate fi periculoasă. Anumite antibiotice (de exemplu, Cloramfenicol) pot cauza complicații foarte grave, inclusiv perturbarea procesului de producere de sânge, suprimarea sistemului imunitar și dezvoltarea disbacteriozei intestinale exprimate. Iar, utilizarea incorectă a antibioticelor poate conduce la faptul că unele dintre bacteriile potențial dăunătoare, care populează intestinul, vor dezvolta rezistență la ele, ceea ce face ca acest antibiotic să devină absolut ineficient în acele cazuri în care utilizarea lui este necesară.

5. Preparate antidiareice — medicamentele din această clasă (de exemplu, Loperamidul) trebuie utilizate cu precauție, din cauza riscului de complicații grave, inclusiv ocluzie intestinală.

Dezavantaje:

În cazul în care vărsăturile și diareea la copil sunt o consecință a infecției intestinale bacteriene sau a intoxicației alimentare, utilizarea medicamentelor anti-diareice poate conduce la o încetinire în curățarea intestinului de agenți patogeni și de toxinele acestora, ceea ce ar putea doar agrava starea copilului.

Avantaje:

Medicamentele antidiareice sunt binevenite doar pentru a ușura starea copilului, în cazul diareei apoase abundente, și doar sub supraveghere medicală.

Schema de administrare a Loperamidului:

Prima doză de 4 mg (2 capsule), urmată de 2 mg (o capsulă) după fiecare episod de diaree, dar nu mai mult de 16 mg (8 capsule) timp de 24 de ore.

6. Enterosorbenții. Cărbunele activat, de exemplu, la fel ajută la reducerea diareii, acționând prin îngroșarea scaunelor, totodată absorbind microbii și toxinele. Cu toate că se consideră a fi cât de cât inofensive, oricum nu este permisă depășirea dozei recomandate pentru copii. Efectele adverse nu se vor lăsa mult așteptate.

7. Probiotice și prebiotice. Tendința apărută în ultimii ani de a le folosi este binevenită, deoarece acestea permit restabilirea componenței normale a microflorei intestinale, distruse după utilizarea de antibiotice, cât și recuperarea după o diaree de geneză bacteriană sau virală.

8. Antiemeticile (preparate împotriva vomei) — nu utilizați asemenea preparate fără prescrierea medicului, deoarece acest lucru poate distruge tabloul bolii, ceea ce îngreunează semnificativ stabilirea unui diagnostic corect.

N.B. Nu se permite să dați copilului să bea sucuri de fructe, ceai sau băuturi acidulate, zeamă de orez, lapte de vacă fiert, supă de pui — aceste băuturi nu conțin suficiente săruri și după consumarea lor (mai ales pe fundalul bolii) deshidratarea se amplifică.